SMSENDER.RO

Asta este, domn’e, Universitatea! O oală imensă în care vrem să facem cea mai bună ciorbă din lume, cea oltenească, în stilul nostru caracteristic. Oricâte ingrediente s-ar pune în aceasta, oricât de frumos ar mirosi la un moment dat, nu o să putem gusta niciodată din ea. Asta pentru că fierbe mereu, găsindu-se tot timpul oameni care să pună cărbuni sau lemne sub oală. Când să zică bietul om gata, lucrurile s-au liniştit, ne vom putea ospăta şi noi din supa succesului, că e linişte şi scandalurile s-au răcit, zeama blestemată începe iar să bolborosească. Degeaba am aşteptat ani de zile să vină cineva să pună şi suflet şi bani pentru gruparea “alb-albastră”, că totul, până la urmă, s-a transformat în praf şi pulbere. Dacă nici patronul echipei nu ştie dacă mai e cu adevărat patron, ce să mai creadă suporterii sau jucătorii despre echipa lor? De atâta clocoteală, teamă îmi este că se va evapora toată ciorba şi vor rămâne doar cei care pun lemne şi cărbuni sub o oală plină de funingine. Din păcate, din aceştia avem cu grămada, ne lipsesc însă ceilalţi, adevăraţii “bucătari” care să ştie să gospodărească “Ştiinţa”.